Aria este încadrată în Regiunea Biogeografică Europeană, conform normelor europene. Categoria şi tipul ariei protejate: arie specială de protecţie avifaunistică, Categoria IV IUCN.
Căi de acces: Orşova – Moldova Nouă – Pojejena – Baziaş – DN57 până în localitatea Moldova Veche.
Tipuri de habitate: Habitate specifice zonelor umede Suprafaţa: 1627,0 hectare.
Limitele rezervaţiei: este situată pe teritoriul administrativ al oraşului Moldova Noua, judeţul Caraş-Severin.
Aria de protecţie specială avifaunistică, zona umedă insula Ostrov – Moldova Veche cuprinde insula Ostrov – Moldova Veche situată pe fluviul Dunărea şi luciul de apă limitrof insulei, până la o adâncime de 2 m.
A fost desemnată prin HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Caracteristici generale: Biotopul Teritoriul este situat în ţinutul Carpaţilor Occidentali, subţinutul Munţilor Banatului, unitatea geomorfologică Munţii Locvei care fac parte din grupa muntilor si podisurilor calcaroase. Cu toate acestea, zona muntoasă imediata adiacentă este caracterizată prin altitudini foarte joase şi roci granitice. Din punct de vedere geologic, teritoriul face parte din domeniul Danubian.
Pedologie: solurile caracteristice rezervaţiei sunt gleice şi pseudogleice.
Aspecte hidrologice: Rezervaţia este de fapt un ostrov în Dunăre.
Clima: Climatul este temperat continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat, cu precipitații abundente primăvara, vara și iarna. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 6º și 8º C. Perioada cea mai caldă este în lunile iulie – august cu temperaturi de 16º – 18º C, iar cea mai rece este luna ianuarie cu temperatura medie de -4º -3º C.
Biocenoza Vegetaţia Teritoriul rezervaţiei este situat în regiunea biogeografică europeană, la confluenţa Nerei cu Dunărea, fiind caracterizat de vegetaţia hidrofilă şi higrofilă, specifică zonelor umede.
Habitatele de interes comunitar descrise în urma cercetărilor în zonă de către specialişti (N. Boşcaiu, S. Matacă etc.) sunt: 3130 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţia de Littorelletea uniflorae şi/sau isoeto-Nanoiuncetea; 3140 Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de Chara spp. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition Pădurea bătrână de salcie, aflată pe insulă, având o compoziţie preponderentă din Salix alba – salcie albă – constituie de asemenea, datorită naturalităţii sale, un punct de atracţie deosebit.
Flora este reprezentată de elemente arboricole ca Salix alba, Populus alba, Salix purpurea şi erbacee ca Salvinia natans, Elodea canadensis, Phragmites australis, Butomus umbellatus, Iris pseudacorus etc.
Fauna Ostrovul reprezintă o adevărată oază pentru o mulţime de specii de păsări aflate în timpul migraţiilor sezonale sau pentru cuibărit. Fauna de nevertebrate este slab cunoscută în zonă, însă se pot întâlni numeroase specii de fluturi, libelule, cosaşi, multe specii având statut de protecţie. Aşa cum este de aşteptat, foarte bine reprezentată este şi ichtiofauna, unul din elementele foarte importante fiind ţigănaşul – Umbra krameri.
Pe lângă acesta, se mai întâlnesc avatul – Aspius aspius, moioaga – Barbus meridionalis, petrocul – Gobio kessleri, fâsa mare – Cobitis elongata, zvârluga – Cobitis taenia, pietrar – Zingel zingel, ţipar – Misgurnus fossilis, Zglăvoc – Cottus gobio. Dintre amfibieni şi reptile, se pot observa specii precum Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă), Bufo viridis (broasca râioasă verde), Bufo bufo (broasca râioasă), Rana ridibunda (broasca de lac), Rana dalmatina (brasca de pădure), Hyla arborea (brotăcelul), Testudo hermanni beottgeri (broasca ţestoasă a lui Herman), Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă), Natrix tessellata (şarpele de apă), Elaphe longissima (şarpele lui Esculap) etc.
Pe insulă au fost identificate 72 de specii de păsări aparţinând la 30 de familii din 14 ordine. Din totalul acestora, 28 de specii sunt incluse în Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice, printre acestea putând fi citate Phalacrocorax pygmaeus, Phalacrocorax carbo sinensis, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Egretta garzetta, Oenanthe hispanica, Anas strepera, Anas platyrhynchos, Larus argentatus etc. Dintre speciile rare de peşti se evidenţiază: Lota lota şi Umbra krameri.
Activităţi permise: Conform Planului de management, în baza prevederilor OUG 57/2007, potrivit zonării interne a parcului, rezervaţia se află în zona de protecţie integrală, care cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiosul ariilor naturale protejate.
Astfel, următorele activităţi sunt permise: – ştiinţifice şi educative ; – activităţi de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii ; – utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută de legislaţia în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului; – diferite acţiuni şi intervenţii de înlăturare/prevenire/combatere a unor factori periclitanţi pentru habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente.
Activităţi interzise: – orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; – activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinateasigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
